Obiceiuri și tradiții de nuntă: Ghid complet pe regiunile țării

Orice mireasă își dorește nunta tradițională românească la care a visat de mic copil, iar cele mai frumoase ceremonii sunt mereu cele bogate în obiceiuri și tradiții de nuntă care vor amuza atât mirii cât și oaspeții. Iar dacă mirele și mireasa provin din regiuni diferite ale țării, îmbinarea tradițiilor specifice ambelor regiuni va oferi multe elemente surpriză.

  1. Obiceiuri și tradiții înainte de nuntă
  2.  Obiceiuri și tradiții în timpul slujbei religioase
  3. Obiceiuri și tradiții în timpul nunții
  4. Obiceiuri și tradiții împrumutate
  5. Superstiții
  6. Obiceiuri și tradiții după ziua nunții
  7. Obiceiuri și tradiții din fiecare regiune a țării

 

1.Obiceiuri și tradiții înainte de nuntă

Fiind un popor cu o istorie și o cultură bogată, românii profită de orice ocazie pentru a urma tradițiile moștenite din generație în generație. Iar o nuntă ca la carte începe mereu înaintea ceremoniei propriu-zise. Nunta la români se serbează mereu cu mult fast și veselie, indiferent în ce colț al țării te afli.

Obligațiile materiale ale nașilor

Nașii sunt părinții spirituali ai mirilor, iar alegerea lor necesită multă cugetare pentru viitorii însurăței. În mod tradițional, aceștia erau nașii de botez fie ai mirelui, fie ai miresei, însă în nunțile mai moderne sunt aleși prietenii apropiați ai cuplului care au fost deja cununați religios, așa cum impune Biserica Ortodoxă. Totuși, trebuie să ții cont că rolul de naș presupune un efort financiar pe care nu orice cuplu proaspăt căsătorit îl poate îndeplini, iar îndatoririle nașilor în cadrul unei nunți nu sunt puține. Căsătoria la români le atribuie nașilor roluri semnificative.

Din punct de vedere financiar, cadoul nașilor trebuie să fie, fără îndoială, cel mai consistent, însă îndatoririle lor nu se opresc aici. Ei mai au următoarele responsabilități:

  • Nașii ajută mirii cu pregătirile de nuntă și îi susțin pe tot parcursul ceremoniei și al petrecerii de la restaurant.
  • La anunțarea nunții, mirii se vor prezenta la nași cu daruri.
  • Nașul este cel care plătește taxa pentru cununia religioasă
  • Nașa este cea care ajută mireasa să își aleagă rochia și îi cumpără voalul, fiind prezentă și la „gătitul miresei”.
  • Cele două buchete, al miresei și al nașei, sunt de asemenea achiziționate de nași.
  • În timpul ceremoniei religioase, nașii stau de-o parte și de alta a mirilor, ținând lumânările pe care tot ei le-au cumpărat.
  • Nașii pun inelele pe degetele mirilor și le iau cununiile de pe cap.
  • După furtul miresei, nașii sunt cei care negociază răscumpărarea mireasei.
  • In timpul petrecerii, locul nașilor este la masa mirilor, împreună cu părinții acestora.
  • De obicei, nașul spune o rugăciune sau câteva cuvinte frumoase despre tinerii casătoriți.
  • La o săptămână după nuntă are loc o nouă slujbă, de binecuvântare a noii familii, la care participă doar nașii și finii. Taxa pentru această slujbă este suportată tot de nași.

 

Pețitul

Această tradiție aproape pierdută presupunea vizita pe care mirele sau părinții mirelui o făceau viitorilor socri pentru a discuta detaliile nunții și zestrea. Tot atunci se stabileau nașii, data nunții și obligațiile celor două familii.

Cererea sau târguiala

Târguiala era, de fapt, cererea în căsătorie propriu-zisă și avea loc, de regulă, acasă la mireasă. Părinții celor doi viitori însurăței discutau despre logodna copiiilor și ce sarcini va avea fiecare familie în parte, fiind o continuare a discuțiilor începute în timpul pețitului. Pe vremuri, dacă fata nu era de acord cu măritișul, părinții erau nevoiți să găsească tot felul de pretexte pentru a împiedica nunta, până când părinții băiatului se lăsau păgubași.

Bărbieritul mirelui

Printre tradițiile românești nelipsite la orice nuntă se numără și bărbieritul mirelui. Cavalerii de onoare se ocupă de pregătirea mirelui, inclusiv de bărbieritul lui (care în ziua de azi se face pur simbolic), gest care semnifică transformarea băiatului în bărbat. După aceea, mirele și cavalerii de onoare merg la casa nașilor și împreună continuă drumul spre mireasă, unde nașa urmează să participe la gătitul miresei.

Totul despre gătitul miresei

La gătitul miresei iau parte nașa, mama, surorile și domnișoarele de onoare, care ajută mireasa să îmbrace rochia și să așeze accesoriile. Nașa este apoi însărcinată cu prinderea voalului. După ce pregătirea a luat sfârșit, mirele vine să ia mireasa, îi dăruiește buchetul, iar ea prinde cocardele nașului, nașei și apoi mirelui, urmată de domnișoarele de onoare care continuă împărțirea cocardelor.

Hora și turta miresei

După împărțirea cocardelor, nuntașii formează o horă în fața casei sau a blocului miresei. Pe vremuri, hora era menită să exprime bucuria părinților că fiica lor nu va rămâne „fată bătrână” și că părăsește căminul în rochie albă. Finalul horei este marcat de nașă care rupe turta deasupra capului miresei și o împarte oaspeților.

tradition-2141141_1920

Alaiul de nuntă

După ce hora ia sfărșit, toată lumea merge în alai spre biserică. Alaiul este deschis de o domnișoara și un cavaler de onoare care duc lumânările celor doi miri, urmați de naș și de mireasă, iar apoi de nașă și de mire, socrii mari și socrii mici. Tradiția cere ca toate femeile din alai să stea întotdeauna în stânga bărbaților care le însoțesc. Foarte important este faptul că până la finalul ceremoniei religioase cele două lumânări nu trebuie să fie alăturate. Abia când mirii vor pleca împreună din biserică, cele două lumânări vor putea arde una lângă cealaltă.

2. Obiceiuri și tradiții în timpul slujbei religioase

Nimic nu este la voia întâmplării în timpul slujbei religioase: mirii, socrii și nașii stau la locurile destinate lor, iar obiceiurile se derulează în ordinea tradițională.

Așezarea mirilor, a nașilor și a socrilor

La intrarea în biserică, mireasa este însoțită de naș iar mirele de nașă. La fel ca în alai, femeile trebuie să stea în stânga bărbatului. Conform tradiției, mirele trebuie să aibă mâna dreptă liberă pentru a putea mânui sabia de luptă, cu care își va apăra mireasa. În fața preotului, mireasa stă în stânga mirelului, iar nașii stau de-o parte și de alta a mirilor, ținând lumânările, iar socrii stau de regulă pe următorul rând.

Schimbul de verighete

În biserică, preoții slujesc mai întâi logodna mirilor, în timpul căreia preotul așază cele două verighete pe degetele inelare de la mâna dreaptă. Această slujbă ar putea fi una separată de cea religioasă, însă cele mai multe cupluri nu mai organizează o slujbă de logodnă separată. În timpul slujbei religioase, preoții inversează verighetele între miri, apoi le așază pe degetul inelar de la mâna stângă, unde vor rămâne pentru tot restul vieții. Se face apoi împărtășirea din același pahar, pentru a marca uniunea oficială a celor doi soți.

ring-2179959_1920

Încercarea de a se călca pe picior

În timpul ceremoniei de cununie are loc dansul lui Isaia în jurul mesei. În timpul acestui dans, mirele și mireasa încearcă să se calce reciproc pe picior. Tradiția spune că persoana care calcă prima pe piciorul partenerului va fi dominantă în familie.

Aruncarea cu grâu și orez peste miri

La finalul slujbei, tinerii însurăței se sărută, sunt felicitați de restul familiei și se împart bomboane și mărturii. La ieșirea din biserică se formează un pod de flori și se aruncă cu grâu și orez, semn al belșugului și al fertilității.

3. Obiceiuri și tradiții în timpul nunții

După încheierea cununiei religioase, invitații se îndreaptă către restaurantul ales de miri pentru petrecere. În tradiția românească, petrecerea de nuntă se ținea timp de trei zile și trei nopți, însă în ziua de azi se rezumă la o noapte de distracție, de asemenea bogată în tradiții și obiceiuri.

Intrarea în salonul de nuntă

În aceeași formulă în care s-a ieșit din biserică se face și intrarea în salonul de petrecere: mirele și mireasa, nașii, socrii mari și socrii mici. Mirele și mireasa întâmpină apoi restul invitaților la ușă, iar domnișoarele de onoare și nașii însoțesc nuntașii la locurile lor.

Valsul miresei

Valsul miresei, sau valsul mirilor, este cel care deschide petrecerea pe ringul de dans, după care toți ceilalți oaspeți sunt invitați să li se alăture. Această tradiție se păstrează de pe vremea balurilor regale, care erau deschise prin dansul gazdelor. În unele regiuni este comun și dansul miresei cu tatăl său (tată-fiică) și al mirelui cu mama (mamă-fiu).

Furatul miresei

Printre cele mai așteptate și mai distractive momente ale serii se numără și furatul miresei. Într-un moment de neatenție a mirelui și a nașilor, câțiva nuntași fură mireasa, iar unul dintre ei se întoarce cu pantoful ei drept dovadă. Mirele și nașul trebuie să negocieze apoi răscumpărarea miresei. De obicei, în schimbul miresei se oferă vin, însă uneori aceste momente sunt pline de creativitate. Mirele poate fi nevoit să îndeplinească anumite porunci sau sarcini cum ar fi să cânte în fața publicului sau să răspundă la o serie de întrebări pentru a dovedi cât de bine își cunoaște aleasa.

Aruncarea buchetului

Momentul așteptat de toate domnișoarele dornice de măritiș este aruncarea buchetului. Mireasa cheamă pe ringul de dans toate fetele nemăritate, se întoarce cu spatele și aruncă buchetul peste cap. Tradiția spune că persoana care va prinde buchetul va fi următoarea care se mărită.

buchet nunta

Aruncarea jartierei

Acesta este un moment al domnilor. Mirele, la cererea publicului, trebuie să scoată jartiera cu dinții de pe piciorul miresei, ceea ce în sine este un moment extrem de distractiv. Apoi, asemenea aruncării buchetului, mirele se întoarce cu spatele și aruncă jartiera către bărbații neînsurați.

Voalul miresei

Spre finalul petrecerii, nașa desprinde voalul din părul miresei și îl înlocuiește cu o basma, un simbol al trecerii miresei de la domnișoară la femeie măritată. Voalul va fi prins apoi în părul unei fete nemăritate.

Tăierea tortului de nuntă

Tăierea tortului este un moment simbolic, fiind prima sarcină pe care cei doi miri o îndeplinesc împreună ca soț și soție. Mulți miri aleg să păstreze etajul superior al tortului la congelator pentru a putea fi consumat la prima aniversare a nunții.

Trecerea pragului în casă după nuntă

Ajunși acasă, mirele va lua mireasa în brațe și vor trece pragul casei împreună, ca semn al uniunii și al purtării de grijă.

4. Obiceiuri și tradiții împrumutate

De-a lungul timpului în obiceiurile și tradițiile de nuntă ale românilor au intrat încet-încet și unele obiceiuri de nuntă de la alte popoare, pe care le poți întâlni acum la orice nuntă românească.

shutterstock_379972402

Unul dintre cele mai uzuale obiceiuri împrumutate este alegerea domnișoarelor și a cavalerilor de onoare, care se vor distinge de restul invitaților prin rochiile și costumele croite după același model și cu aceleași culori. Spre exemplu, dacă rochiile domnișoarelor de onoare sunt verzi, cavalerii pot purta papioane verzi.

Ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat și ceva albastru – o tradiție foarte importantă pentru englezi, păstrată încă din Evul Mediu și care presupune obligația miresei de a purta „something old, something new, something borrowed, something blue” pentru o căsnicie plină de noroc – s-a infiltrat ușor și în nunțile românești.

  • Ceva vechi poate fi o bijuterie transmisă de la o generație la alta sau un obiect primit din partea mamei și simbolizează continuitatea familiei.
  • Ceva nou poate fi chiar rochia de mireasă și se spune că aduce prosperitate viitorului cuplu.
  • Ceva împrumutat poate fi o eșarfă sau o agrafă de păr cu pietre prețioase și poartă noroc atât miresei, cât și persoanei care a oferit obiectul spre împrumut.

Ceva albastru este de regulă jartiera și simbolizează fertilitatea miresei.

5. Superstiții

Chiar și atunci când nu crezi în superstiții, atunci când vine vorba despre cea mai importantă zi din viața ta nu strică să fii cu ochii-n patru după anumite întâmplări, chiar și dacă este pur pentru amuzamentul tău.

Perlele aduc lacrimi într-o căsnicie

Nu purta perle în ziua nunții. În mitologiile clasice perlele simbolizează lacrimile lunii sau ale îngerilor, iar tradiția românească spune că perlele vor aduce lacrimi în căsnicia ta. De asemenea, ele sunt un simbol al suferinței, din pricina procesului anevoios prin care sunt formate în interiorul scoicii.

Plânsul la nuntă

Lacrimile de emoție sunt binevenite pe tot parcursul nunții. Mai mult, se spune că, dacă mireasa plânge în timpul ceremoniei, acelea vor fi ultimele lacrimi din viața ei.

De 3 ori domnișoară de onoare

Cifra 3 este de regulă una a norocului, a continuității vieții, însă, în cazul domnișoarelor de onoare aceasta funcționează cu sens invers. Conform superstițiilor, fetele care au fost domnișoare de onoare de trei ori nu se mai mărită.

Broșa sau acul cu gămăie

Dacă femeile invitate la nuntă poartă o broșă sau un ac cu gămălie prins de haine, ele vor aduce noroc noului cuplu. Femeile măritate trebuie să le prindă cu vârful în jos, pe când domnișoarele îl prind cu vârful în sus. Dacă se va desprinde acul uneia dintre femeile nemăritate, aceasta se va căsători în curând.

Ploaia în ziua nunții

Contrar așteptărilor, o ploaie sănătoasă în timpul nunții este semn al prosperității, așa că nicio mireasă nu trebuie să se întristeze dacă ploaia i-a încurcat vreun plan. În plus, ploaia oferă un cadru extrem de romantic pentru niște poze de vis, pe care le poți prețui tot restul vieții.

Tradițiile cununiilor sunt bogate în superstiții. Citește acest material pentru a afla ce alte superstiții și tradiții avem la nuntă.

6. Obiceiuri si traditii după ziua nunții

Chiar dacă petrecerea ia sfârșit, obiceiurile românești încă nu se opresc. Pentru a marca statutul noilor soți și începutul oficial al familiei, mirii trebuie să mai onoreze câteva tradiții:

Ciorba de potroace

A doua zi după nuntă, apropiații noilor însurăței se adună la casa mirilor pentru a gusta ciorba de potroace a tinerei soții, care trebuie să dovedească că este o gospodină desăvârșită.

Luna de miere

Luna de miere a apărut ca un pas necesar care oferea mirilor prilejul de a se cunoaște unul pe altul, într-o perioadă în care aproape toate nunțile erau aranjate. Atunci când pleacă în luna de miere, mirele „răpește” mireasa și dispare cu ea.

Slujba de binecuvântare

La o săptămână după nuntă, nașii duc mirii înapoi la biserică pentru ca preotul să binecuvânteze noua familie și căminul conjugal. Acest ritual este cunoscut și ca „întorcătura” sau „scosul la biserică”.

7. Obiceiuri si tradiții din fiecare regiune a țării

Pe lângă obiceiurile și tradițiile naționale, fiecare regiune a țării are un set de tradiții bine păstrate pe care le practică la orice nuntă. Iată care sunt obiceiurile românilor:

Obiceiuri de nuntă în Moldova

  • Mirii au mai multe perechi de nași, semn al unei situații materiale bune a mirelui.
  • Împodobirea bradului este nelipsită la nunțile moldovenești. În unele sate, bradul este purtat în fruntea alaiului de nuntă, pe când în alte zone din Moldova bradul este așezat la poarta mirilor în ziua nunții.
  • Miercurea dinainte de nuntă se cerne făina pentru cozonaci și pâine
  • La biserică, mirii trebuie să aducă: doi colaci care vor fi lăsați acolo, o sticlă de vin pentru ceremonia religioasă, un covoraș pe care îl vor plasa la picioarele lor, un prosop cu care vor fi legați la mână, cruciulițe și o icoană și, bineînțeles, verighetele.
  • În restaurant, pe o masă se lasă o găleată cu apă în care nuntașii își înmoaie mâinile ca semn al purificării. După ce au venit toți oaspeții, mireasa înmoaie busuiocul în găleată și stropește nuntașii
  • Socrii servesc mirii cu câte o linguriță cu miere pentru o viață îmbelșugată
  • La masă, mirele și mireasa rup colacul în două și îl dăruiesc nuntașilor
  • După ce nașa desprinde voalul miresei și îl oferă unei fete nemăritate, celelalte fete joacă o horă de adio pentru mireasă.

Obiceiuri de nuntă în Muntenia

  • Și în Muntenia se practică împodobirea bradului ca simbol al sănătății, prosperității și al lipsei grijilor, însă, de această dată, avem mai mulți brazi: bradul nașilor și bradul miresei
  • Mirele și prietenii săi împodobesc brazii cu colaci și fructe în dimineața nunții, apoi feciorii duc brazii la casa nașului, respectiv a miresei.
  • Alaiul miresei se oprește întâi la a treia fântână din sat, înainte să ajungă la biserică, pentru udatul alaiului. Mireasa, ajutată de un fecior, va umple cu apă din fântână un ulcior legat cu un ștergar (prosop cusut de mână). Cu un buchet de busuioc înmuiat în ulcior aceștia vor stropi alaiul de trei ori, ca urare de noroc la însurătoare și măritiș.
  • Dansul găinii este o tradiție încă păstrată în unele sate din Muntenia. O femeie dansează cu o găină în fața nașului, care trebuie să îi negocieze prețul, iar apoi soacra mică trebuie să o gătească. În unele zone, nașul încearcă să prindă și să fure găina
  • Mireasa scrie pe talpa unui pantof numele tuturor fetelor nemăritate. Fata al căruit nume rămâne singurul lizibil pe talpă se va mărita prima.

Obiceiuri de nuntă în Oltenia

  • Nașii de cununie trebuie să fie nașii de botez ai mirelui
  • Voalul miresei, lumânările și floarea din pieptul mirelui trebuie aduse de către nași.
  • În vinerea dinaintea nunții, cei doi miri se duc în sat cu plosca de țuică pentru a alege nuntașii
  • Fedeșul, o petrecere pentru mire și mireasă la care participă prietenii apropiați, se organizează în sâmbăta dinaintea nunții.
  • Împodobirea bradului cu fructe și cozonaci se practică și în Oltenia, însă la finalul nunții  bradul se așază la poarta tinerilor căsătoriți și se lasă acolo până se usucă.
  • La gătitul miresei se bocește despărțire ei de părinți, iar cei doi miri cer „iertăciune”, îngenunchiați în fața părinților, pentru a primi binecuvântarea lor. În mod tradițional, unul dintre oaspeți rostește o poezie de iertăciune.
  • În unele sate din Oltenia încă se țin două ospețe de nuntă: primul, mai mic, la casa miresei, iar al doilea, principal, la casa mirelui.
  • După nuntă, însurățeii merg din nou la părinții miresei cu o turtă împodobită pentru a cere a doua iertăciune.
  • „Adăpatul miresei” are loc în dimineața de după nuntă, când mireasa trebuie să meargă la o fântână din sat și să umple o găleată cu apă. Mireasa pune apoi bradul în găleata cu apă, rupe câteva crenguțe din brad și le oferă nuntașilor.

Obiceiuri de nuntă în Ardeal

  • În zona Ardealului majoritatea nunților au loc iarna, după sărbători și până începe Postul Paștelui, sau toamna, până începe Postul Crăciunului
  • Pețitul este cunoscut și sub numele de „croială” sau „învoială”, pentru că părinții trebuiau să „se învoiască” la nuntă, adică să-și dea acordul.
  • După datini, zestrea fetei era pregătită de mamă și cuprindea lenjeriile de pat, covoarele, fețele de masă, țesăturile, toate aranjate într-o ladă de lemn pictată cu motive florale. Tatăl  pregătea banii, loturile de pământ și animalele.
  • Timp de trei duminici, preotul anunța la biserică nunta tinerilor.
  • Invitațiile de nuntă sunt trimise cu foarte mult timp în avans. În obiceiul străvechi, mirele și mireasa, împreună cu câțiva prieteni apropiați mergeau în sat cu o ploscă de vin. Cei care serveau din vin își anunțau prezența la nuntă.
  • Nașii sunt de regulă rude ale mirelui sau nașii de botez ai mirelui.
  • La plecarea alaiului de nuntă, se leagă o sfoară în cale, iar mirele trebuie să plătească pentru ca sfoara să fie tăiată și să se elibereze drumul.
  • La intrarea în salonul de petrecere, nașii și mirii beau un pahar de șampanie pe care apoi îl sparg. Se spune că cioburile alungă ghinioul.
  • La ospăț, mirii stau în capul mesei și mănâncă din aceeași farfurie smântână sau lapte pentru a avea copii frumoși.

Obiceiuri de nuntă în Maramureș

  • Pe vremuri, viitorul mire trimitea invitația de nuntă miresei prin purtători de cuvânt, iar mireasa accepta abia a treia oară.
  • Chemarea la nuntă era făcută de un voinicel abia cu câteva zile înaintea ceremoniei.
  • Cu o seară înainte de nuntă are loc seara steagului, când un grup de tineri acompaniați de lăutari merg la casa mirelui cu steagul împodobit de nuntă și dansează jocul steagului.
  • În Maramureș se practică și „împletirea cununii” miresei, care va fi împodobită cu ciucurei și oglinzi, pentru o viață frumoasă și strălucitoare a mirilor.
  • Pe vremuri, înaintea nunții mireasa se îmbăia în apă „neîncepută”, adică proaspăt scoasă din fântână. Această apă simboliza puritatea miresei.
  • Mirii nu au voie să se întâlnească înainte de nuntă, fiecare având propriul alai.

Obiceiuri de nuntă în Bucovina

  • Nunțile bucovinene erau, de asemenea, anunțate de preot timp de trei duminici. Oricine avea o obiecție o putea exprima atunci.
  • Ca să își poată lua mireasa din casa părinților ei, mirele trebuie să trecă de ușile închise și să se tocmească sau chiar să se lupte cu viitorii socri. Astfel, mirele își câștigă mireasa.
  • În ziua nunții, mireasa trebuie să se așeze în genunchi pe o pernă, cu fața spre răsărit. Mirele stă în picioare, cu mâna stângă pe umărul miresei, de asemenea cu fața spre răsărit. Acest ritual aduce o viață la fel de ușoară și plăcută precum perna.
  • Ritualul „iertăciunii” este păstrat și în zona Bucovinei.
  • Mascarea miresei, obiceiul prin care mireasa se schimbă de rochie, pe care o dăruiește unei fete care urmează să se căsătorească, marchează schimbarea de statut în femeie măritată.
  • Cei doi miri trebuie să își îmbrace socrii în haine noi.
  • Cavalerii și domnișoarele de onoare erau, în mod tradițional, vătăjei și druște. Vătăjeii trebuiau să umble prin sat cu o sticlă de rachiu, chemând nuntașii, în timp ce druștele pregăteau casa mirelui și casa miresei pentru oaspeți.

Obiceiuri de nuntă în Banat

  • Conform obiceiurilor de la nunta bănățeană, cavalerii de onoare sunt grivarii, care se duceau în sat cu rachiu pentru a invita nuntașii.
  • Anunțarea nunții se făcea tot de preotul satului, cu trei săptămâni înainte de nuntă, însă la răspândirea veștii participau și strigătorii.
  • În Banat, pețitul se desfășoară puțin diferit. Când mirele se duce la părinții fetei să o ceară de nevastă, ei îl păcălesc pe băiat aducându-i prima dată o bătrână din sat, a doua oară o fetiță, iar în cele din urmă viitoarea mireasă.
  • Dacă mireasa nu își dorește copii imediat după nuntă, la intrarea în biserică trebuie să arunce pe jos un mac. Semințele din floare simbolizează anii care vor trece până la primul copil.
  • A doua zi după nuntă, cei doi miri se duc la o fântână aflată la răscruce de drum și umplu o găleată cu apă. Apoi cei doi trebuie să toarne apă oamenilor pe care îi întâlnesc pe drum, spălându-i pe mâini. Ca semn de apreciere, sătenii le oferă bani în schimbul acestui gest. Tot atunci, mirii merg la nași cu un cadou pentru a le mulțumi.

Obiceiuri de nuntă în Dobrogea

  • În Dobrogea, nunta începe cu o seară înaintea cununiei, când are loc o mică petrecere pentru femei. Soacra mare împreună cu alte femei merg să ia nașa, iar apoi pornesc împreună la mireasă pentru a face „închinatul betelei”. Nașa pune în părul miresei o beteală și voalul, oferindu-i și un cadou, de obicei o gentă cu farduri, parfum și bijuterii. În schimb, mireasa oferă și ea un cadou nașei, de regulă un săpun și un prosop.
  • În timpul cununiei religioase, mirele trebuie să se așeze pe rochia miresei dacă își dorește o soție ascultătoare
  • La finalul petrecerii, după ce nașa i-a scos voalul miresei, se face hora femeilor. Fiecare va dansa cu mireasa, răsplătind-o cu bani pentru dans.
  • A doua zi, mirii vor merge cu un cadou la nași pentru a le răsplăti ajutorul.

Pentru o nuntă specială, poți alege și îmbina cele mai frumoase obiceiuri și tradiții din toată țăra. Este decizia ta cât de tradițională îți dorești să fie nunta și ce elemente împrumutate vei adăuga. Important este să ai parte de cea mai romantică zi din viața ta.

Transport gratuit și asigurat

Transport gratuit și asigurat

Teilor asigură livrarea rapidă a produselor achiziționate online. Transportul este asigurat si gratuit.

Împachetare cadou gratuită

Împachetare cadou gratuită

Secretul celor mai frumoase bijuterii aur constă în atenția acordată fiecărui detaliu de prezentare. Toate bijuteriile Teilor sunt ambalate în cutii și punguțe personalizate înainte de a fi expediate.

Bijuterii certificate

Bijuterii certificate

Teilor oferă certificate de garanție pentru toate bijuteriile, acestea fiind însemnate cu titlul aliajului și marca indicând caratele pietrelor prețioase din montură.

Retur simplu în 30 de zile

Retur simplu în 30 de zile

În cazul în care bijuteria nu coresponde cerințelor tale, o poți returna în termen de 30 zile.

Metode de plată sigure

Metode de plată sigure

Plata poate fi efectuată ramburs, prin transfer bancar și prin intermediul CARD AVANTAJ. Plata ramburs se face integral la livrarea produsului, către curier, iar plata online cu cardul poate fi efectuată în siguranţă deplină, prin intermediul platformei MobilPay.

Copyright 2017 Teilor.ro